• Denumire proiect: Biology and control of vector-borne infections in Europe – EDENext
  • Perioada de implementare: 2011-2015
  • Buget total: buget proiect, 12.000.000 Euro, buget INCDDD, 148.000 Euro
  • Program de finanțare 7TH FRAMEWORK PROGRAMME (FP7)-EU RESEARCH FUNDING 2007-2013
  • Partener/Lider: Lider proiect, CIRAD – Montpellier – Franța și alți 45 de parteneri din 22 de țări și 3 continente. Liderul subproiectului unde a activat INCDDD a fost Institutul Pasteur din Paris împreună cu mai multe instituții din România, Spania, Republica Cehă, Austria, Ungaria, Italia și Albania.

Descrierea proiectului: proiectul EDENext s-a dezvoltat ca răspuns la apelul lansat de către CE prin Programul FP7, tema sănătate 2010.2.3.3-1 ‚Biologia şi controlul infecţiilor transmise de vectori în Europa’. Proiectul și-a propus astfel să investigheze componentele biologice, ecologice şi epidemiologice a introducerii, apariţiei şi răspândirii bolilor transmise de vectori şi de a propune instrumente inovative pentru controlul acestora pe baza cunoştinţelor acumulate. Au fost selectate cele mai importante grupuri de vectori implicaţi în transmiterea bolilor infecţioase în Europa precum şi bolile infecţioase de importanţă actuală sau posibilă pentru sănătatea publică umană şi veterinară. INCDDD a fost implicat în cercetarea bolilor infecţioase transmise de țânţari. Principalele activități au fost recoltarea unui număr suficient de probe (recoltarea de material biologic – ser, exudate, ţesut şi ectoparaziţi – la păsări migratoare – în principal specii din genul Acrocephalus – în perioada de migraţie, la vrăbii postmigraţie şi corvide în sezonul rece), prezervarea şi stocarea probelor în vederea transportului acestora la Univ. de Medicină Veterinară din Viena. Astfel s-a realizat supravegherea virusului din păsări în diferitele habitate din Rezervația Biosferei Delta Dunării. De asemenea s-a realizat monitorizarea ornitofaunei migratoare oaspete de vară în vederea evaluării gradului de sincronizare cu apariţia primei generaţii de ţânţari din an. S-a conlucrat cu echipa Institutului Cantacuzino pentru evaluarea modului în care supravieţuirea peste iarnă a ţânţarilor adulţi infectaţi cu Virusul West Nile respectiv evaluarea modului in care infectarea orală sau fecal-orală a păsărilor, mamiferelor, amfibienilor si a altor specii faunistice este o componentă semnificativă a ciclului epizootic.

Zonele de recoltare (2011-2014) a materialului biologic de la păsări sălbatice în vederea monitorizării prezenţei anticorpilor WNV în RBDD şi partea NE a Pod. Dobrogean (de la nord la sud – cu roşu, Maliuc – Mila 26, Sălcioara şi Grindul Lupilor; cu galben, Tulcea, Murighiol, Iazurile, Agighiol, Satu Nou, Enisala, Babadag, Vişina şi Ceamurlia)

Recoltare de probe hematologice din vena brachială de la o cioară grivă (Corvus c. cornix), din vena tibială de la un guguştiuc (Streptopelia decaocto), respectiv din vena jugulară de la o vrabie de casă (Passer domesticus)

Capcană Helgoland pentru capturarea de corvide, construită în anul 2012 la Iazurile

  • Denumire proiect: Modelarea epidemiologica complexă a infecțiilor cauzate de virusul West Nile prin corelare interdisciplinară utilizând date imagistice colectate cu sisteme de senzori și drone – RPAS-WN
  • Perioada de implementare: 2014-2017
  • Buget total: buget INCDDD, 241.984 lei
  • Program de finanțare: ANCSI – PN II – Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă
  • Partener/Lider: Institutul Cantauzino-București. Parteneri: INCDDD-Tulcea, SC Aerocontrol UAV SRL București și Muzeul Național de Istorie Naturală Gr. Antipa – București.

Descrierea proiectului: Proiectul propune un sistem integrat de obiective şi activităţi având drept scop elaborarea unui model realist al circulației virusului West Nile, bazat pe factorii ce concură la menținerea şi amplificarea acesteia şi determină transferul virusului către populația umană în perioada epidemiilor. Componentele sistemului integrat de obiective sunt următoarele: Obținerea unui model experimental imagistic al siturilor de interes epidemiologic din zonele de studiu. Pentru cele două zone de studiu (Bucureşti şi Delta Dunării) s-au stabilit arii şi situri reprezentative din punct de vedere al diversității speciilor de vertebrate şi de culicide şi al circulației VWN. Modelul preliminar va fi realizat prin integrarea imaginilor satelitare ale zonelor şi a datelor descriptive (zoologic, entomologic, epidemiologic şi geografic) într-un sistem informațional geografic (GIS). Determinarea tiparului comportamental sezonier de hrănire al vectorilor în corelație cu abundența relativă şi diversitatea gazdelor vertebrate şi influența acestui comportament în menținerea şi amplificarea circulației virusului West Nile. S-a urmărit distribuția spațială şi dinamica sezonieră a speciilor de culicide şi a speciilor de vertebrate (în special păsări şi mamifere) în zonele de studiu şi s-au capturat culicidele proaspăt hrănite cu sânge în vederea determinării gazdei (sursei sangvine). Astfel, se va putea surprinde existența unui eventual ‘shift’ in comportamentul sezonier de hrănire al vectorilor şi factorii determinanți ai acestuia. Cuantificarea intensității sezoniere a circulației virusului West Nile în zonele de studiu în corelație cu dinamicile factorilor de mediu. Estimarea intensității circulației virale s-a realizat prin evaluarea ratei de seroconversie în loturi martor de păsări santinelă ce au fost testate lunar pentru detectarea prezenței anticorpilor IgM şi IgG anti-West Nile şi prin calcularea Ratei Minime de Infecție (RMI) a culicidelor capturate. Valorile seroconversiei în loturile de păsări santinelă şi cele ale RMI au fost analizate împreună stabilindu-se un algoritm matriceal de cuantificare a intensității circulației virale sezoniere în diferitele arii ale zonelor investigate. Determinarea modului şi gradului de influență ale factorilor de mediu asupra interacțiunilor vector-gazda.  Factorii climatici (temperatura, umiditatea relativă, nivelul precipitațiilor) au fost monitorizați cu stații meteorologice portabile, două sezoane consecutive, pentru evaluarea influenței acestora asupra dinamicilor interacțiunilor vectori – gazdă şi implicit asupra circulației virale. Modelarea funcțională a circulației virusului West Nile şi a factorilor implicați în menținerea şi amplificarea acesteia în zonele investigate.

Deşi utilizarea dronelor în scopuri civile a început să ia amploare, obținerea datelor imagistice georeferențiale pentru aprecierea mecanismelor epidemiologice este o abordare cu totul nouă. Rezultatele obținute în cadrul proiectului prin folosirea acestor tehnologii inovative vor aduce un plus de cunoaştere prin înțelegerea per ansamblu a mecanismelor ce concura la declanşarea epidemiilor cauzate de VWN. Stabilirea preferințelor de hrănire ale vectorilor este o activitate uzitată în mod curent în studiile de entomologie medicală efectuate asupra bolilor cauzate de aceştia. Metodele clasice folosite pentru determinarea acestor preferințe constau fie în utilizarea capcanelor cu gazde vertebrate atractante (păsări, mamifere) fie în capturarea țânțarilor hrăniți şi analiza moleculară a sângelui ingerat. Rezultatele proiectului privitoare la analiza preferințelor de hrănire ale vectorilor vor fi însă mult mai cuprinzătoare deoarece acestea vor consta în corelarea rezultatelor analizelor moleculare cu diversitatea şi abundența gazdelor vertebrate disponibile. Acest lucru va fi posibil prin procesarea datelor imagistice şi video capturate cu ajutorul dronelor ce vor survola zonele de studiu la intervale regulate, fiind echipate cu camere optice (ziua) şi termocamere (noaptea). De asemenea, prin mozaicarea seturilor de imagini obținute în spectrul vizibil şi infraroşu se vor elabora hărți informaționale ale distribuției vectorilor şi animalelor homeoterme în corelație cu profilul termic şi aspectul general al habitatului. Aceste rezultate vor contribui semnificativ la stadiul cunoaşterii bioecologiei vectorilor şi animalelor vertebrate posibil implicate în circulația VWN. Prin cuantificarea circulației virale în diferitele zone studiate se vor identifica zonele şi condițiile propice amplificării acestei circulații (identificarea focarelor virale). Toate aceste rezultate corespund şi vor conduce la realizarea scopului proiectului, aducând o contribuție ştiințifică semnificativă la stadiul actual al cunoaşterii epidemiologiei infecțiilor cauzate de  virusul West Nile.

  • Denumire proiect: AMSAR: Arbovirus Monitoring, SurveillAnce and Research – capacity building on mosquitoes and biting midges –
  • Perioada de implementare: 2015-2017
  • Buget total: buget INCDDD, 25.439 Euro
  • Program de finanțare: SCOPES 2013-2016 (Scientific Co-operation between Eastern Europe and Switzerland) – InstitutionalPartnership (IP) – Competiție 2014
  • Partener/Lider: Institutul de parazitologie – Universitatea din Zurich – Elveția. Parteneri: INCDDD-Tulcea, Facultatea de Medicină Veterinară Universitatea din Belgrad – Serbia, Institutul de Științe Veterinare din Serbia, USAMV Iasi – România

Descrierea proiectului. Proiectul AMSAR este un parteneriat instituțional cu sarcini multiple ce au ca scop creșterea capacităților de cercetare a vectorilor și a bolilor transmise de vectori în Serbia și România. Patogenii ce transmit boli precum țânțarii (virusul West Nile) sau culicoizii (virusul Schmallenberg sau Bluetongue) cauzează pierderi economice majore în țările unde aceste virusuri sunt endemice. Virusul West Nile reprezintă de asemenea un pericol pentru sănătatea umană dat fiind faptul că encefalita West Nile este o zoonoză. Incidența bolilor infecțioase cu transmitere vectorială a crescut în ultimii ani, mai mult, este de așteptat să apară și alte boli cu transmitere vectorială ce nu sunt prezente în zona climatică din Balcani și sud-estul Europei. Ținta majoră propusă este îmbunătățirea capacității de instruire și a cercetării agenților patogeni cu transmitere vectorială în Serbia și România. De asemenea, li se vor asigura tinerilor cercetători tot suportul necesar pentru formarea și îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților respectiv introducerea acestor tineri în echipe multidisciplinare, fapt foarte important în monitorizarea, supravegherea și cercetarea focarelor și dinamicilor vectorilor și a infecțiilor cu transmitere vectorială. Se va realiza un nod dar și o rețea de cercetare sustenabilă în domeniu în principal între Elveția, Serbia și România dar și în alte țări limitrofe. Mai mult decât atât, în contextul unei abordări „one health” Institutul de Parazitologie din Zurich va forma printr-o abordare inovativă echipe de cercetători pentru combaterea bolilor ce cauzează probleme de sănătate animală și umană respectiv pierderi economice. Câte doi tineri cercetători din Serbia și România au realizat stagii de formare avansată pentru dobândirea abilităților de cercetare la Centrul Național de Referință pentru Entomologia Medicală în Zurich, Elveția. Ulterior, acești tineri cercetători ce au realizat stagii de formare, împreună cu echipele de cercetători din Elveția, Serbia și România au activat ca instructori (pentru un număr însemnat de studenți doctoranzi și postdoctoranzi) la școlile de vară din Serbia și România (Delta Dunării) respectiv școala de iarnă din România (Iași).

  • Denumire proiect: Proiectul: PN 16 28 03 04 Efectul pășunatului natural asupra fitocenozelor din RBDD si impactul asupra sănătății animale si umane
  • Perioada de implementare: 2016-2017
  • Buget total: 526968 lei
  • Program de finantare: Programul Nucleu – ANCSI
  • Partener/Lider: INCDDD – Tulcea

Descrierea proiectului. La nivelul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), planul de management actual nu include în mod direct măsuri în ceea ce privește monitoringul cabalinelor și rumegătoarelor aflate în semisălbăticie în regiunile strict protejate, cu toate ca acestea creează probleme în mai multe direcții, cum sunt: modificarea structurii vegetației, favorizarea răspândirii speciilor de plante invazive, precum și răspândirea unor boli parazitare. În acest sens, modificarea habitatelor naturale, în raport cu parazitozele și controlul lor, sunt o reală problemă care implică populația umană precum și populațiile de mamifere și păsări sălbatice din regiunea lagunară a Dobrogei. În cadrul proiectului se realizează monitorizarea florei din anumite regiuni ale RBDD în corelație cu influenta numărului de animale aflate în sălbăticie crescute în sistem gospodăresc liber particular. Astfel, se aduce un plus de informație pentru viitoarele măsuri ce vor fi elaborate pentru sistemul actual de creștere al animalelor în sălbăticie. Elaborarea unui plan de măsuri referitoare la ecologizarea, conservarea și regenerarea florei în funcție de capacitatea de suport a pășunilor naturale. O altă țintă propusă este identificarea plantelor cu posibil efect antiparazitar prin testarea extractelor vegetale obținute din acestea în cadrul Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), Facultatea de Medicină Veterinară (FMV) din Cluj-Napoca, respectiv disciplină de Farmacologie și Farmacie, laboratorul de Farmacovigilență. Aceasta colaborare deschide noi drumuri de cercetare atât în direcția farmacologiei cât și pentru atingerea unor ipoteze prezentate dar neconfirmate în cea ce privește impactul unor specii de animale pe anumite zone strict protejate din R.B.D.D. (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman). Testarea in vitro a extractelor pe populații de paraziți cu importantă majoră pentru sănătatea animală și umana. Prin obiectivele vizate studiul propune evidențierea atât a aspectelor pozitive cât şi a celor negative ale pășunatului natural asupra fito-diversității. Se va elabora un plan de măsuri pentru managementul pășunatului în funcție de capacitatea de suport şi speciile de animale prezente în anumite regiuni din RBDD respectiv se va crea o bază de date referitoare la plantele care conțin principii active antiparazitare. Dezvoltarea şi concretizarea acestui proiect va susține teme viitoare de cercetare in domeniul terapiei sau fitoterapiei antiparazitare, animalele aflate in sălbăticie constituind populații de referință, unice in Europa, pentru evaluarea in timp a eficacității diferitelor medicamente antiparazitare utilizate la om si animale.