Tratatul care reunește 167 de state, are în vedere protejarea ecosistemelor reprezentate de zonele umede (întinderi de ape stătătoare sau curgătoare, mlaștini, turbării, bălți sau luciu de apă marină ce nu depășește o adâncime maximă de 6 metri), pentru a menține biodiversitatea specifică și a asigura condiții de dezvoltare durabilă a acestora. România deține 19 situri desemnate ca zone umede de importanță internațională, situate în majoritate pe traseul Dunării, cu precădere în Deltă, ca și în zona litoralului marin. În același timp, zona costieră a Mării Negre poate reprezenta o sursă foarte valoroasă de gaze naturale. În rândul apelor de suprafaţă, Marea Neagră este considerată ca fiind cel mai mare rezervor natural de metan (6000 Gmol), acesta fiind localizat în zona anoxică (Cicerone & Oremland, 1988). Partea nord-vestică a platoului continental al Mării Negre, cu precădere şelful românesc, a suferit, în ultimele decenii, consecinţele eutrofizării, ceea ce a condus la depunerea unei cantităţi ridicate de materie organică, asigurându-se astfel fracţiunea labilă a carbonului organic dizolvat şi generând micro-medii reducătoare favorabile probucerii (bacteriene) de metan (Cicerone & Oremland, 1988; Ivanov et al., 1991).

În ciuda faptului că geochimia metanului în ecosistemul Mării Negre a fost intens studiată începând încă din anii 70’ (Hunt, 1974; Reeburgh et al., 1991), există doar studii sporadice privind zona de mică adâncime din nordul litoralului românesc, aflat sub influenţa Dunării (Amouroux, 1992). În această zonă, cercetările au arătat, în general, concentraţii ridicate de metan în apele costiere care sunt legate de aportul de metan din sistemele estuarine şi din sedimente, unde metanogeneza este susţinută de sedimentarea unei cantităţi importante de materie organică. Metanul biogenic sau termogenic se poate acumula în cantităţi mari în partea superioară a stratului de sediment (sedimente sursă de gaz) în zonele de mică adâncime şi poate fi eliberat ca bule sau prin difuzie în apa interstiţială. Estimările emisiilor de metan din seep-urile marine corespund eliberării metanului din sedimente în apele de fund şi nu transferului real din apele de suprafaţă către atmosferă, care probabil este mult mai mic. Bulele se dizolvă în apa conducând la concentraţii ridicate ale metanului dizolvat în apele de fund (de la zeci de nmol^.L⁻¹ până la câţiva μmol^.L⁻¹, dar oxidarea bacteriană a metanului şi dispersia laterală prin transport fizic conduc la concentraţii ale metanului semnificativ mai scăzute în apele de suprafaţă (5–20 nmol^.L⁻¹).

În vederea evaluarii posibilităților de valorificare a emanațiilor de gaze combustibile din zona costieră este necesară evaluarea extinderii spațiale, caracterizarea conținutului și evaluarea riscurilor acestora pentru populație. Eforturile instituțiilor de cercetare și administratorilor resurselor de a obține informații științifice pe baza unor date credibile pot contribui la creșterea acurateții de estimare a resurselor din zonele umede pentru atingerea dezideratelor de exploatare sustenabilă în condițiile păstrării integrității ecosistemelor și biodiversității acvatice. Prin elaborarea modelului  pilot de monitorizare al acestui proiect se propune o îmbunătățire a bazei teoretice și practice în vederea integrării  rezultatelor monitorizării parametrilor fizico-chimici ai apei și sedimentelor, faunei ornitologice, resurselor pescărești și vegetale și microorganismelor, utile atât  pentru institutele și centrele de cercetare de profil cât și pentru autorități și manageri/custozi.

I  Realizarea și implementarea unui model pilot pentru un sistem avansat de monitorizare a zonelor umede din arealele geografice și regionale corespunzătoare Deltei și litoralului marin, utilizând rezultatele de cercetare și expertiza științifică și tehnică a institutelor și centrelor naționale de cercetare specializate din țara noastră.

II  Realizarea unui studiu privind analiza și evaluarea prezenței potențiale a gazelor combustibile în zona costieră a Mării Negre

III.   Realizarea unui document de strategie privind direcţiile, obiectivele şi proiectele de cercetare prioritare pentru: i) dezvoltarea durabilă şi valorificarea, inclusiv prin turism, a resurselor naturale complexe oferite de aceste zone; ii) confirmarea prezenţei şi analiza posibilităţilor de exploatare şi valorificare a gazelor combustibile în zona costieră a Mării negre

– obiective măsurabile;

Analiza situației existente în spațiul UE privind implementarea politicilor de mediu ce au ca scop protejarea zonelor umede de importanță națională

Analiza SWOT privind situația actuală referitoare la protejarea zonelor umede de importanță internațională din țara noastră

Elaborarea modelului pilot pentru sistemul de monitorizare a zonelor umede de importanță internațională  din țara noastră

Verificarea și demonstrarea practică a modelului pilot

Elaborarea planului de implementare a modelului pilot în cadrul instituțiilor din consorțiu, ținând cont de specificul acestora, de necesitățile identificate și de sursele de finanțare disponibile.

Realizarea unei baze de date geospatiale a zonelor cu emanaţii de gaze, asociată cu informaţii privind analizele calitative şi cantitative ale acestor emanaţii.

Realizarea unui plan de monitorizare a acestor emanaţii.

Elaborarea unui studiu privind evaluarea potentialului impact/risc al acestor emanaţii asupra activităţii de turism din zona costieră, precum şi o evalaure a posibilitţăilor de valorificare a acestora.

Elaborarea unui document de strategie privind protejarea și punerea în valoare a resurselor naturale oferite de zonele umede de importanță internațională și din zona costieră a Mării Negre

Realizarea de dezbateri naționale și regionale, în cadrul unor sesiuni științifice, a documentelor rezultate cu instituții reprezentative din domeniu: instituții/ companii/ proprietari care dețin și/sau gestionează zone umede de importanță internațională și zona litorală, companii/ societăți comerciale de profil din sectoarele public și privat, institute, centre de cercetare aplicativă și stațiuni de cercetare-dezvoltare de profil, universități, autorități publice.